— Una joasă, dat fiind că îşi pierduse complet glasul, i se adresează din nou. „Te urăsc.”
e ceea ce rosteşte în primă instanţă, complet din neant. „N-ai idee cât te urăsc în clipa asta.” adaugă în aceeaşi secundă, sfârşindu-şi monologul printr-o ultimă şi finală adăugire:
