— Precis, îşi înalţă cel de-al 4-lea shot pe care îl susţinea între degete. Concomitent, pe buze
— Rosteşte printre buze: „Şi s-ajung să-i rup păru’ ăla din cap?”, menţinându-şi zâmbetul
— Revenind asupra centrului feţei lui Travis. „Mai bine nu.” Punctează imediat. „Oricum mai
— De marginea mobilierului respectiv, şi asta din pricina faptului că alcoolul consumat atât
— Buza inferioară îi ajunge constant muşcată prin intermediul danturii în timp ce acordă
— Eventual, paharul transparent şi-l apropie de buze, consumând astfel o gură din lichidul
— Sale, pe care nu o mai văzuseră deja de aproape jumătate de oră, dacă nu chiar mai
— Vadă după mai bine de o lună în care legătura dintre ei se rupsese treptat. Totuşi, prezenţa
— De un zâmbet venit din partea acesteia, buzele sale preiau aceeaşi formă, curbarea
— Vizual dintre amândoi ajunge prelungit până ce în acelaşi timp, este şi rupt, el decizând
— Odată ce observă schimbarea în direcţia în care privirea acesteia era acum aruncată, din
— Este impusă abia atunci când sesizează dorinţa de adresare, fapt pentru care nu ezită.
