— Simpla lui încuviințare a capului, timp în care posteriorul și-l rezemă de marginea blatului
— Încât simt că am dat cu el într-un perete 20 de minute continuu. Aparent am cam uitat ce
— Astfel, capul lăsat pe spate anterior îi revine la poziția inițială, iar colțurile gurii îi coboar
— Amănunt înconjurător și nici pe departe lui. „Te simți bine?” I se adresează de îndată, vizibil
— Marginea mobilei doar pentru a-i prinde acesteia delicat palma într-a sa, în încercarea de a o
— Intenționat sau adevărat.” Destul de brusc, ajunge a se bâlbâi, aflându-se încă în
━ Deşi ascultă vorbele pe care acesta continuă să i le înşire, mintea i se afla într-o cu totul
━ Nu avea nici cea mai mică idee cum ar putea să deschidă discuţia, însă un lucru era cert,
━ Mai puţin a comunicării inconvenienţelor pe care le deţinea, căci era genul de persoană
━ Este însăşi Zayn, realizând că acesta intuise de fapt existenţa unei probleme, de vreme ce
━ Sfârşeşte prin nuanţarea următoarelor: „Nu ai spus nimic greşit.” îi mărturiseşte pe un ton
━ Înapoi în direcţia blatului, poziţionându-i în faţă o altă ceaşcă plină, pregătită cu ceva timp
