— Că pierd.. suuuper întâmplător.” Pe parcurs ce i se adresează, capul şi-l întoarce spre
lateralul său, privind în sus spre aceasta, dramatizând printr-o privire teatrală cuvântul “super”, constând de fapt în încruntarea sprâncenelor şi încuviinţarea lentă a capului, reţinându-şi zâmbetul
