━ Un incontrolabil zâmbet, ochii fugindu-i preţ de câteva secunde undeva în jos, ezitând.
„Mulţumesc.” e ceea ce rosteşte atunci când contactul vizual este reluat, colţurile gurii fiindu-i încă arcuite, conferindu-i un oarecare aer sfios. Ulterior, privirea îi coboară de pe buze, pe ochi,