— Manieră în care Josephine preia frâiele unei conversații și mai ales îl aduce în discuție pe
— Exacerbează atât starea de disconfort cât și pe cea de nervozitate, având ca la scurt timp
— În scopul prinderii brațului lui Josephine, având să o tragă în scurt timp, deloc brutal
— I se adresează apoi, abia atunci când reduce distanța dintre ei prin câțiva pași mărunți,
— Gestul său de a-i prinde braţul şi a îndemna-o să treacă pragul propriului apartament
— Îşi smuceşte braţul din strânsoare, păstrându-şi aceeaşi expresie serioasă. Remarca sa
— A avut loc. „N-auzi care e motivul? ce vrei să-ţi mai zic? Ce n-ai înţeles, chiar vrei să-ţi
— Se arăta deja prea afectată de situaţia respectivă, iar considerând în mintea ei că aşa
— O parte că n-am ce să discut cu tine, m-am lămurit.” Îşi păstrează ochii asupra aceluiaşi
— Încă din prima clipă în care tonalitatea vocală utilizată de către aceasta ajunge la urechile
— Deloc intenţionată sau tipică lui, ceea ce a dus cu siguranţă la concluzionarea anumitor
— Asta vom face, Josephine. O să discutăm.” În urma enunţării vorbelor finale, produce
