— Încuviinţând ca şi cum ar oferi cel mai evident răspuns, când, în fond, numele nu îi inspira
absolut nimic. “Cum.. cum să nu? Normal.” Continuă prin aceeaşi mişcare a capului, privirea întorcându-şi-o lent spre aceeaşi direcţie, întâlnind acelaşi albastru cuprinzător, care parcă