— Zâmbet în colţul buzelor, însă nu oferă prea mult timp acces imaginii respective, căci, ajunge
— Îi coboară dedesubtul tejghelei, bineînţeles, acţiune posibilă, datorită unei mai mari aplecă-
— Să stau aici, tu nu crezi?” I se adresează asfel, păstrându-şi acelaşi zâmbet pe buze,
— Urmând ca apoi să o ridice în dreptul gurii, luând în consecinţă o muşcătură din fructul
— Buzele i se lipesc între ele doar pentru a-şi suprima astfel apariţia unui odată cu repetarea
— Capului, priveşte în partea opusă, dantura superioară ajungându-şi presată peste buza
— Secunde căpşuna dintre degetele ei, simţind ulterior nevoia unui comentariu: “Sper că
— În partea barului opusă lor. “Ei bine, ce zici dacă mergi să-i iei comanda individului?”
— Probabil, preluarea propriei comenzi, privind de altfel şi intens înspre zona în care
— Încuviinţează scurt din cap odată ce sarcina respectivă ajunge a-i fi impusă, idee în urma
— Privire specifică, repezindu-se apoi către carneţelul plasat de suprafaţa barului, pe care îl
— O masă ocupată de un singur individ. Cu paşi fermi, parcurge distanţa până în dreptul