— Jocul ce parcă se desfăşura cu încetinitorul şi deloc altfel implică totodată şi o nerăbdare
— Ce împânzea întreg localul, drept companie şi a celorlalţi clienţi aflaţi în respectivul loc, în
— Apropiată marginii. Întrebarea primită îl plasează în pragul răzgândirii, având în minte
— Cuvintele: “Merg cu adevăr de data asta.” Finalul vorbelor reprezintă şi apucarea toartei
— „Hmm, adevăr deci..în regulă.” De-ndată percepută alegerea sa, privirea şi-o mută instinctiv
— Urmă un gând îi străfulgeră mintea, fapt pentru care decide să îl şi lase cunoscut. Astfel,
— O scurtă pauză vocalică are loc, odată cu încetarea sa de a mai rosti alte cuvinte în plus,
— Tu situaţia ta referitoare la capitolul fete. Deja am vorbit prea mult despre mine, e rândul tău.”
— Abia în clipa în care buzele sale fac un rapid contact cu marginea ceştii, chiar după
— Farfurie, iar privirea sa în jos. Atitudine abordată din cauza întrebării acesteia. Ulterior,
— Pierzând chiar un punct odată ce el planificase regulile jocului, dar, amintindu-şi că de
— Mintea, motiv prielnic de a se juca oarecum cu aceasta: “Tare frică îmi e că dacă ţi-aş